Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației au depistat, pe cei 366 de kilometri de graniță cu Ucraina, peste 5.000 de cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera în România, în primele șapte luni ale anului 2025. Cifra este mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut, când au fost depistate peste 6.700 de persoane.
Cetățenii ucraineni ajunși în România în acest mod beneficiază de un regim juridic special, adaptat situației generate de războiul din țara vecină. În locul procedurilor obișnuite aplicate pentru trecerea ilegală a frontierei, aceștia pot solicita mecanismele existente pentru protecție, principalul instrument fiind protecția temporară, reglementată la nivelul Uniunii Europene și aplicată și în România.
Polițiștii de frontieră s-au confruntat în perioada de referință și cu situații în care cetățeni ucraineni, după ce au obținut protecție temporară, s-au întors în Ucraina și au revenit, însoțind alți conaționali. În trei astfel de cazuri, cetățeni ucraineni care au avut rol de călăuze au fost arestați preventiv pentru trafic de migranți.
Un exemplu semnificativ este cel din luna iulie, când polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Valea Vișeului au descoperit cinci cetățeni ucraineni care au traversat Munții Maramureșului. Printre ei se afla un tânăr de 23 de ani, deja beneficiar al protecției temporare în România, care avea rolul de călăuză. Acesta a fost reținut și arestat preventiv pentru 30 de zile.
Având în vedere condițiile dificile din zona montană – altitudini mari, teren accidentat și vreme extremă – prioritatea polițiștilor de frontieră rămâne siguranța oamenilor. În colaborare cu Salvamont Maramureș și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, aceștia intervin frecvent pentru a acorda primul ajutor și pentru a salva vieți. De la începutul anului, au fost sprijiniți 150 de cetățeni ucraineni aflați în pericol de epuizare, hipotermie sau accidente.
Gestionarea situației de la frontiera de nord se face în sistem integrat, împreună cu Inspectoratul General pentru Imigrări, autoritățile județene, Consulatul României de la Solotvino, numeroase organizații nonguvernamentale și voluntari, care oferă cazare, hrană, asistență medicală și sprijin psihologic.
