Paștele reprezintă cea mai mare sărbătoare, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos.
În satele Maramureșului, spiritul autentic al acestei sărbători a păstrat nenumărate datini strămoșești:
- În Maramureș, slujba Învierii se face în unele sate la miezul nopții, în altele dimineața, continuând cu liturghia de Paști și sfințitul „păștilor”. Este obiceiul să se ducă la biserică, în desagi sau traiste, mai nou în coșuri, bucate special pregătite pentru Paști, la sfințit (ouă roşii, şuncă, cârnaţi, „pască”, carne de miel, usturoi, vin, sare, cozonac). Din aceste bucate sfințite se va servi în fiecare din cele trei dimineți ale sărbătorilor pascale;
- După slujba de sfințire, oamenii iau lumina și o duc la cimitir, alături de bucatele sfințite, pe care le aşează pe mormintele rudelor, dar şi acasă, unde este păstrată cu sfințenie pentru a ocroti casa de necazuri;
- În unele sate bărbaţii, după terminarea slujbei, fug spre casă cu desagii cu bucatele sfințite în speranța că vor fi primii la muncă, iar feciorii primii la căsătorit;
- Oamenii, folosind fumul de la lumânarea aprinsă de la Înviere, obișnuiesc să facă o cruce mică pe pragul de sus al ușii casei, pe peretele dinspre răsărit sau pe „mestergrindă” (bârna transversală);
- Lumânarea de la Înviere se păstrează și se aprinde în caz de boală, supărări, necazuri sau fenomene meteo extreme, considerându-se că acestea au puteri magice;
- Înainte de a merge la biserică, „găzdoaia” (stăpâna casei) punea într-un vas cu apă proaspătă un ou roșu, un ban și un fir de busuioc. Cu această apă se spălau toți ai casei pentru ca fiecare să fie curat ca argintul și pentru a avea belșug tot anul, roşu în obraji ca oul, adică sănătos și căutat ca busuiocul;
- În Duminica de Paști toți participă la slujbă îmbrăcați cu haine noi (trebuie neapărat să ai măcar o piesă de îmbrăcăminte nouă) ca simbol al purificării;
- Începând din această zi și până la sărbătoarea ,,Înălțării Domnului”, în sat, salutul tuturor va fi: ,,Hristos a Înviat!”, cu răspuns: ,,Adevărat a înviat!”;
- Conform obiceiului, ouăle de Paști se ciocnesc într-un mod aparte de către maramureșeni în prima zi a Învierii Domnului: întâi soții între ei, apoi copiii cu părinții și apoi părinții cu celelalte rude, prieteni sau invitați la masă;
- La Paşti şi în toată săptămâna care va urma nu se mănâncă altceva decât „slujit”, adică bucate sfinţite. Dacă vreunul din membrii familiei este cu oile la păscut, i se duce şi lui mâncare sfinţită;
- Cojile de la ouăle vopsite sunt păstrate ca medicament pentru animale până la Rusalii, atunci când sunt îngropate în grădină (pentru a feri recoltele de dăunători);
- Se crede că cine moare în ziua de Paști merge direct în rai, porţile acestuia fiind deschise în această zi, iar sufletele celor decedați se întorc acasă, pentru a-i proteja pe cei dragi;
- Nu este bine să dormi în ziua de Paști pentru ca vei fi somnoros tot restul anului sau îți plouă fânul la vară;
- Copiii născuți de Paști sunt binecuvântați, au o viață luminată și presărată cu noroc;
- În ziua de Paşti se mai spune că nu e bine să se consume oul cu sare, fiindcă persoana va transpira tot anul;
- Dacă în ziua de Paşti prima persoană care intră în gospodărie este bărbat, acolo va exista noroc peste an;
sursă text: Muzeul Maramureșean
sursă foto: travlocals.com
